Predica sustinuta de:

Gabi Izsak

Text:
Palmul 139 : 1 – 17, 23-24

139:1  (Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,

139:2  ştii când stau jos şi când mă scol şi de departe îmi pătrunzi gândul.

139:3  Ştii când umblu şi când mă culc şi cunoşti toate căile mele.

139:4  Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.

139:5  Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte, şi-ţi pui mâna peste mine.

139:6  O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde.

139:7  Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?

139:8  Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;

139:9  Dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,

139:10  şi acolo mâna Ta mă va călăuzi şi dreapta Ta mă va apuca.

139:11  Dacă voi zice: „Cel puţin întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!”

139:12  Iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua şi întunericul ca lumina.

139:13  Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:

139:14  Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

139:15  Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului.

139:16  Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.

139:17  cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule şi cât de mare este numărul lor!

139:23  Cercetează-mă, Dumnezeule şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile!

139:24  Vezi dacă sunt pe o cale rea şi du-mă pe calea veşniciei