Predica sustinuta de:

Ilie Petcovici

Liviu Rades

Text:

Matei 18 : 21 – 35

18:21  Atunci Petru s-a apropiat de El şi I-a zis: „Doamne de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?”

18:22  Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.

18:23  De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi.

18:24  A început să facă socoteala şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni.

18:25  Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui şi tot ce avea şi să se plătească datoria.

18:26  Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat şi a zis: „Doamne, fii răbdător faţă de mine, şi-ţi voi plăti tot.”

18:27  Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul şi i-a iertat datoria.

18:28  Robul acela, când a ieşit afară, a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el, şi-l strângea de gât, zicând: „Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.”

18:29  Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga şi zicea: „Fii răbdător faţă de mine, şi-ţi voi plăti.”

18:30  Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă, până va plăti datoria.

18:31  Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute.

18:32  Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta şi i-a zis: „Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat.

18:33  Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?”

18:34  Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora.

18:35  Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.