Biserica “Elim” de-a lungul timpului

… datorită vremurilor grele și a nerecunoașterii lor ca biserică. Cele mai frecvente strângeri ale micului grup erau pe străzile Memorandului și Telegrafului, din cartierul Fabric. În anul 1935 a avut loc prima schimbare, când, în casa familiei Țunea Ioachim din str. Leului nr.2, cartierul Fabric, s-a deschis în formă oficială, deși tot în condiții ilegale, prima Biserică Apostolică Penticostală, avându-l ca pastor pe fratele Izbașa Alexandru, care a coordonat un grup de 20-30 de credincioși. Biserica, astfel formată, a funcționat la acea adresă până în anul 1943, când datorită noilor membri care s-au alăturat și a faptului că aceștia locuiau în cartierele mai îndepărtate: Mehala, Blașcovici și Ronaț, biserica s-a mutat în str. Schwiker nr. 23, apoi la nr. 35, din cartierul Ronaț, loc în care a funcționat până la data de 3 noiembrie 1946. Ca urmare a recunoașterii de către Statul român a Cultului Penticostal, ca unul dintre cele 14 culte religioase din România, biserica s-a mutat, în data de 3 noiembrie 1946, în cartierul Cetate, pe str. Oituz nr.5. Într-o clădire mai spaţioasă şi mai centrală, cu un număr de 80-100 de membri, biserica a avut adunări până la data de 31 decembrie 1960, când, sub presiunea regimului comunist, a fost nevoită să funcţioneze în aceeaşi clădire cu biserica maghiară-germană din str. Mangalia nr.18, din cartierul Iosefin, având programe şi servicii divine alternative. Ca slujitori ai acestei biserici au lucrat frații Izbașa Alexandru și Nicola Pavel, care au slujit ca pastori din anul 1935 până în anul 1947. Datorită numirii de către Consiliul Bisericesc a fratelui Izbașa ca misionar pe țară și a retragerii din motive familiale a fratelui Nicola, a fost ordinat ca pastor al bisericii fratele Țunea Ioachim. Fratele Țunea a slujit ca pastor al bisericii în două etape: din 1947 până în 1957 și din 29 august 1959 până în 31 decembrie 1961. Între cele două etape de pastorat ale fratelui Țunea, adică din 1957 până în 29 august 1959, ca pastor al bisericii a fost ordinat fratele Nicolescu Andrei. Apoi, din 1 ianuarie 1962 până la 31 decembrie 1962, pastorul bisericii a fost din nou fratele Izbașa Alexandru. În intervalul dintre 1 ianuarie 1963 și 31 decembrie 1963, când, din motive de sănătate, fratele Izbașa s-a retras, biserica a fost păstorită de fratele Silaghi Mihai (Mișu), pastoral bisericii maghiare-germane. În anul 1964, a fost ordinat ca diacon fratele Teodor Codreanu, iar şase ani mai târziu, în data de 15 martie 1970, a fost ordinat ca pastor. În perioada de diaconat a fratelui Codreanu, actele oficiale de cult ale bisericii erau îndeplinite de către fratele Silaghi Mihai, în calitate de pastor. În 11 martie 1973, biserica cu aproximativ 300 de membri, s-a mutat din nou, de această dată, în str. Romulus nr. 54, unde, prin cumpărarea unui imobil mult mai spațios, s-a amenajat un lăcaș de închinare care a funcționat până în data de 19 noiembrie 1988. Odată cu această schimbare, biserica a funcţionat sub denumirea de – Biserica Apostolică Penticostală – Comunitatea Nr. 2 Timişoara.

După 15 ani de zile, biserica, datorită sistematizării în care era inclusă zona şi a numărului mare de membri de 1680, cărora li s-au adăugat şi un număr important de copii și tineri, a fost nevoită să-şi schimbe locaţia de pe strada Romulus nr. 54 pe str. Grivița Roșie nr.39, în prezent Virgil Madgearu, unde în 4 iunie 1987 a început construirea unui nou lăcaș de închinare, inaugurat în 20 noiembrie 1988 și cunoscut astăzi ca fiind Biserica Creştină Penticostală „Elim” din Timişoara. Este de remarcat încă de la început că lucrările de construcţie ale acestei clădiri, începând cu pregătirea terenului şi prima “săpătură” de pământ, s-au terminat în mai puţin de un an şi jumătate. De-a lungul acestei perioade ceea ce i-a caracterizat pe toţi membrii bisericii, cât şi pe credincioşii din alte comunităţi locale ori din ţară, la care s-au alăturat şi mulţi prieteni, care apoi, în majoritatea lor, au devenit membri, încheind legământ cu Domnul Isus în apa botezului, a fost o unitate puternică, un entuziasm şi o dedicare pentru această lucrare, care au rămas în memoria tuturor celor implicaţi. Pentru ca toate lucrurile să decurgă cât mai bine, biserica s-a pregătit din timp, atât din punct de vedere spiritual (post şi rugăciune), cât şi financiar. Entuziasmul s-a manifestat în rândul tuturor membrilor, atât în perioada de pregătire, premergătoare lucrărilor de construcţie, cât şi pe tot parcursul acestora, răspunzând cu multă bucurie la anunţul făcut, la serviciul divin din dimineaţa zilei de 17 aprilie 1987, de către pastorul Teodor Codreanu, că se pot face donaţiile (două salarii sau pensii) începând cu după amiaza acelei zile de duminică. Dumnezeu a fost cu noi în fiecare zi din cele 535 de zile de muncă, în care s-a lucrat, neîntrerupt, în două sau trei schimburi/zi (fiind în permanenţă între 100 – 500 de personae pe şantier), în condiţii grele, (lucrările făcându-se aproape în totalitate manual), cu persoane în marea lor majoritate necalificate, neînregistrându-se nici un accident de muncă. Cu ajutorul lui Dumnezeu, după cum a fost planificat, în ziua de 20 noiembrie 1988 a avut loc inaugurarea actualului lăcaş de închinare – Biserica Creştină Penticostală „Elim” din Timişoara. Biserica (corul mare, orchestra, fanfara şi corul de copii) pentru prima dată au intonat împreună cântarea – Glorie, Aleluia! Bucuria din noul lăcaş de închinare a continuat şi după momentul inaugural, când, timp de o săptămână, în fiecare seară au avut loc servicii divine cu caracter de evanghelizare. La peste un an de zile de la inaugurarea actualului lăcaş de închinare, în urma schimbărilor politice din ţara noastră, s-au deschis graniţele spre ţările din Europa de Vest, şi nu numai, creându-se posibilitatea pentru cei doritori, chiar și pentru membrii bisericii noastre, să plece temporar sau definitiv către alte destinaţii. Cu toate acestea locurile din biserică nu au rămas goale, ba mai mult, cu ajutorul Duhului Sfânt Biserica ,,Elim” s-a dezvoltat numeric în permanenţă, ajungând în prezent la 4376 de membri şi 1452 de copii şi adolescenţi. Astfel în decursul celor 25 de ani au fost oficiate 69 de botezuri în apă, în cadrul cărora au încheiat legământ cu Domnul Isus 6068 de suflete. Anul cel mai rodnic a fost 1991, an în care au fost botezaţi 504 candidaţi, iar dintre cele 69 de botezuri în apă la cel din 23 aprilie 1989 şi-au mărturisit public credinţa în Domnul Isus 158 de candidaţi. Două dintre aceste servicii divine, cele din 9 august 1992 şi 1 august 1993, au fost organizate în aer liber, mai precis pe malurile râului Bega din municipiul Timişoara, iar botezul propriu-zis a avut loc în apa acestui râu. Tot în această perioadă lucrarea lui Dumnezeu s-a bucurat de numărul mare de copii, de 3024, care au fost aduşi înaintea lui Dumnezeu, la cele peste 300 de servicii de binecuvântare, reprezentând aproximativ numărul duminicilor din şase ani de zile.

Cel mai bogat an, din acest punct de vedere, a fost anul 1992, când părinţii au prezentat înaintea lui Dumnezeu şi a bisericii 226 de copii. De asemenea, este de semnalat că la serviciul divin din 7 iunie 1992 s-a rostit rugăciunea de binecuvântare peste 42 de copii. Cei 25 de ani au fost pentru Biserica ,,Elim” locul unde tinerii credincioşi şi-au întemeiat familii, peste care fraţii slujitori şi-au pus mâinile şi au rostit rugăciuni de binecuvântare, numărul acestora fiind de 921 de căsătorii. Biserica ,,Elim” a organizat în actualul lăcaş de închinare, în fiecare an, evanghelizări, conferinţe, seminarii pentru familii şi de tineret, diferite evenimente pentru copiii şi seniorii bisericii ş.a. Astfel am fost onoraţi şi bucuroşi să-l avem câteva zile în cadrul unei conferinţe, în luna mai 1999, pe David Wilkerson, SUA – autorul a peste 30 de cărţi printre care şi „Crucea şi pumnalul”. Tot în acelaşi an, în perioada 9 – 12 septembrie, a fost organizată o conferinţă pastorală, cu participarea următorilor fraţi din SUA: – Michael French, Desmond T. Evans, Kevin Shorey, Craig Mathison şi Pavel Riviş Tipei – Preşedintele Uniunii Penticostale din România. Nu putem uita prezenţa de-a lungul acestei perioade a mai multor personalităţi creştine la serviciile divine din biserica noastră, dintre care amintim: poetul creştin Ioan Alexandru (25 aprilie 1993), Bobby Beard – superintendent general pentru Europa al Organizaţiei Penticostale Assemblies of God (8 – 9 mai 1993), generalul Charles Duke – SUA – astronaut, care a făcut parte din echipajul navetei spaţiale „Apolo 16” (12 iunie 1994), cântăreţul William Harnes – SUA – (6 iunie 1997), compozitorul, poetul şi scriitorul creştin Nicolae Moldoveanu (10 iunie 2001) s.a. Dintotdeauna în viziunea pastorului Teodor Codreanu a existat preocuparea permanentă pentru misiune şi evanghelizare. Acelaşi spirit misionar – evanghelistic a caracterizat tot timpul Biserica ,,Elim”, dovadă fiind cele 34 de biserici înfiinţate, coordonate şi slujite, atât în Timişoara, cât şi în alte localităţi din judeţul Timiş. Aceste biserici au fost şi sunt locurile unde grupuri de credincioşi din biserică au slujit predicând Evanghelia, lăudându-L pe Dumnezeu şi ajutând aceste adunări să se dezvolte din punct de vedere spiritual. În acelaşi timp lucrarea de misiune şi evanghelizare s-a extins şi în alte zone din ţară, cum ar fi: Caraş Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, cât şi în afara graniţelor, în special în Banatul Sârbesc. Odată cu schimbările din România privind dreptul la libertatea de exprimare, lucrarea spirituală nu s-a limitat în interiorul zidurilor bisericii. Au fost organizate multe servicii de evanghelizare cu participarea întregii adunări: pe stadioane, săli polivalente şi în aer liber. Iată câteva dintre aceste evanghelizări:

Stadionul CFR din Timişoara -evanghelist Luis Palau, SUA – iunie 1990 -evanghelist Len Linstrom, Canada – aprilie 1992 -evanghelişti Lennart Charlsson şi Leif Svenson, Suedia – iunie 1993
Stadionul Dan Păltinişanu din Timişoara -evanghelist Reinhard Bonnke – septembrie 2006 -evanghelist Franklin Graham – 4-6 iulie 2008
Sala Olimpia din Timişoara -evanghelist Al. Smith, SUA – aprilie 1992 -evanghelişti Lennart Charlsson şi Leif Svenson, Suedia – noiembrie 1992 -evanghelist Iohan Maasbaah, Olanda – mai 1994
Amfiteatrul din Parcul Rozelor Timişoara -participare la Servicii divine ocazionate de manifestarea creştină din fiecare an – în a doua zi a Sărbătorii Învierii Domnului Isus – Marşul învierii.

Sărbătoarea Rusaliilor, celebrată de către Biserica ,,Elim” într-un loc public, se serbează în fiecare an începând cu anul 2004 și se bucură de un interes deosebit în rândul membrilor bisericii noastre, dar şi a multor timişoreni, şi nu numai, la care participă şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale. Astfel Biserica ,,Elim” a profitat de libertatea religioasă din ţara noastră şi a ales ca a doua zi a Sărbătorii Rusaliilor să o celebreze într-un loc public, fiind ales Amfiteatrul din Parcul Rozelor. Acest lucru s-a considerat a fi necesar întrucât în viaţa Bisericii Penticostale Sărbătoarea Rusaliilor nu este o ceremonie, ci este o un moment actual, pentru că fiecare credincios penticostal a experimentat botezul cu Duhul Sfânt, conform textului biblic din Faptele Apostolilor, capitolul 2. De asemenea, manifestarea darurilor Duhului Sfânt în Biserica Penticostală este o realitate şi nu doar un moment istoric. Acesta este motivul pentru care Biserica ,,Elim”, promovând practicarea acestor adevăruri biblice, a ales să sărbătorească în acest mod, ajungând în anul 2013 la cea de-a X-a ediţie şi totodată pentru a prezenta şi altora importanţa persoanei și lucrării Duhului Sfânt. La fiecare serviciu din Parcul Rozelor, din cele zece organizate până în prezent, au fost invitaţi fraţi evanghelişti penticostali din ţară ori din străinătate, care au predicat Evanghelia lui Cristos pentru miile de oameni care au participat anual la bucuria prilejuită de acest eveniment. Totodată, alături de grupurile şi formaţiile muzicale ale Bisericii ,,Elim” (corul mare, orchestra, fanfara şi corul de copii), au participat şi cele mai cunoscute grupuri şi formaţii de muzică creştină din ultimii 25 de ani (Speranţa, The Messengers Omega, Fraţii Groza). În anul 1992, întrucât activităţile în care era implicată biserica erau tot mai numeroase, s-a simţit nevoia înfiinţării unei redacţii creştine a bisericii noastre. Astfel, la propunerea pastorului Teodor Codreanu, conducerea Bisericii ,,Elim” a hotărât înfiinţarea Redacţiei ,,Elim”, cu scopul editării Revistei Elim şi a materialelor necesare pentru activităţile în care era implicată biserica. În această perioadă Biserica ,,Elim” a traversat şi momente mai grele peste care, cu ajutorul lui Dumnezeu, a trecut cu bine. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2004, la vârsta de 76 de ani, după o bogată şi rodnică viaţă de slujire în ogorul lui Dumnezeu, Domnul l-a chemat Acasă la El, pe fratele Teodor Codreanu – pastorul principal al Bisericii ,,Elim”, care în ultimii ani de viaţă a suferit cu răbdare şi fără cârtire neputinţa care i-a cuprins trupul şi i-a afectat sănătatea.